Schimbarea generațiilor politice la liberali la sfârșitul secolului al XIX-lea

Sfârșitul secolului al XIX-lea a fost marcat în viața politică a Partidului Național Liberal de o schimbare de generații. Apunea generația politică liberală care s-a implicat în Revoluția de la 1848, în dubla alegere a lui Cuza, în aducerea în țară a domnitorului Carol I și apoi în câștigarea independenței României. La orizont se ivea generația care va desăvârși munca celor dintâi prin crearea României Mari.

Perioada 1876-1899 a reprezentat în viaţa Partidului Național Liberal una de întrepătrundere a două mari generații. Cea a Revoluției de la 1848 şi a Unirii de la 1859 a atins deplina maturitate în momentele Independenței şi al Regatului, pentru ca, „după 1881, să se manifeste cu autoritate şi prestigiul senectuții, ca un veritabil Senat de partid”.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Liberalismul și ideile liberale s-au făcut simțite puternic în spațiul românesc odată cu Revoluția de la 1848. Nici nu este de mirare faptul că personajele pe care le găsim în plin avânt revoluționar la 1848 vor conduce lupta către unirea Principatelor Române de la 1859 și apoi către obținerea independenței.

Nume precum Ion C. Brătianu, Ion Ghica, A.G. Golescu, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Brătianu etc. au dominat prim-planul vieții politice din acele vremuri. Tot ei au pus bazele principalelor instituții ale statului român modern și au creeat premisele unei dezvoltării economice rapide a statului român modern.

Lunga guvernarea a lui Ion C. Brătianu a condus cu o mică pauză (între 10/22 aprilie – 8/20 iunie 1881) executivul țării până în 1888, a adus țării stabilitate și prosperitate. România nu numai că își câștigase independența, dar s-a pus și la adăpostul politicilor agresive ale Rusiei prin aderarea la Puterile Centrale din 1883.

Treptat, pe finalul secolului al XIX-lea, a început să apără în cadrul PNL o nouă generație de politicieni care va contribui din plin la consolidarea țării și apoi la formarea României Mari

Noua generație

Generația tinerilor reprezentată de Nicolae Fleva, Mihail Pherekyde, Vasile Lascăr, P.S. Aurelian și Ion I.C. Brătianu şi-a făcut treptat simțită prezența în arena politică. Aspirațiile și țintele lor erau altele.

Tinerii liberali voiau să grăbească modernizarea țării și erau mult mai atenți la suferințele românilor din Transilvania. Încă de la începutul secolului al XX-lea mulți dintre ei și-au îndreptat privirile către românii transilvăneni asupriți tot mai tare de către Imperiul Austro-Ungar.

Încă din perioada când era numai ministru de Externe (1902-1904) în guvernul lui D. A. Sturdza, Ion I. C. Brătianu și-a extins legăturile cu românii din Transilvania. A efectuat numeroase vizite și s-a întâlnit cu liderii românilor de la Sibiu, Brașov, Bistrița, Arad etc.

Interesul pentru românii din Transilvania a continuat pentru Ionel Brătianu, fiind prezent la serbările „Astrei“ la Sibiu, în 1905, iar mai apoi, în 1907, la Bistrița-Năsăud. Era clar că noua generație liberală avea propriul obiectiv politic național, care s-a desăvârșit la 1918 prin făurirea unirii românilor.

Vă recomandăm să citiți și:

Gheorghe Brătianu, de la participarea la Al Doilea Război Mondial, la moartea în inchisoarea comunistă

Gheorghe I. Brătianu, istoricul care a creat și a acționat

Carol I și Ion C. Brătianu, în vremea alegerilor dificile

Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia

Cum a rămas Ion C. Brătianu fără miros pentru toată viața

Ion C. Brătianu, premierul liberal care a scăpat de patru ori de la moarte. Două au fost atentate

Cine a decis intervenția Armatei Române în războiul ruso-turc din 1877

24 mai 1875 – înființarea Partidului Național Liberal

Sabina Cantacuzino, sfătuitoarea fraților Brătianu

Ionel Brătianu, Austro-Ungaria și Rusia

Alexandru G. Golescu, fondatorul Monetăriei Statului

Cum au vrut liberalii să reformeze România înainte de Primul Război Mondial

Cum s-au organizat liberalii imediat după ce s-a încheiat Primul Război Mondial

Liberalii și interzicerea comuniștilor

Liberalii și problemele industrializării României după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, despre intrarea țării în Primul Război Mondial: „Este o partidă în care România îşi joacă existenţa”

Liberalii și criza dinastică generată de principele moștenitor Carol

Influența lui Ionel Brătianu asupra Regelui Ferdinand a adus România în tabăra câștigătorilor

Liberalii și prima amenințare majoră a bolșevicilor asupra României

Cum a ajuns Ionel Brătianu președintele PNL și prim-ministru al României

Ionel Brătianu, Banatul și Take Ionescu

Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea

Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Primul guvern liberal din istoria României

Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei

Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței

Proclamarea Regatului României

Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României

Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit

Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași

Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari

Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română

Grigore Procopiu: „Partidul Liberal e dator să dea țării o îndrumare, larg, dar adevărat democratică”

Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale

Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari